𝗺𝗼𝘃𝗶𝗻𝗴 [𝗺]𝗼𝘁𝗵𝗲𝗿𝘀 este o instalație performativă stratificată, cumulativă și imprevizibilă, precum pământul care atrage, susține, vibrează, creează, ne hrănește și se deschide. O hartă a dorințelor, un joc în cre descoperi regulile și urmărești propriile nevoi. O călătorie ghidată de întrebări. O instalație care va fi prezentată pe 9 mai 2025, ora 18 la Universitatea din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, amfiteatrul Stoian/ Şos. Panduri, nr. 90, Sector 5. Vă așteptăm cu drag.

🎫 Intrarea este liberă, pe bază de înscriere. 
Form: https://forms.gle/Cjyim3zpXNjJ9PqF6

Cine este o mamă bună? Cine este o mamă rea? Dacă te strâng foarte tare în brațe îți iese sufletul? Tu cum faci când scoți limba? Ai văzut-o vreodată pe mama ta plângând? Ce vrei să fii când vei fi mare? Cum te-ai născut? 

În 3 cuvinte, instalația s-ar numi Tenis, Paste și Deleuze. Gilles știa multe despre transformarea senzațiilor, despre reprezentarea corpului în complexitatea devenirii lui, printr-o pictură sculpturală care îl mișca din interior. Doar o mamă poate construi un spectacol după textele lui Deleuze în timp ce gătește și veghează activitățile fiecărui copil. Într-o zi plânge atât de tare, încât se prăbușește la pământ cu tot cu aspirator. O mamă plânge și râde în același timp.

Aici este ok să întrupezi toate părțile de care ai fost deposedată și să descoperi corpuri materne în toată complexitatea lor: educate, sofisticate, nepricepute. Asumate exact așa cum suntem: trase, împinse, lovite, susținătoare, sălbatice sau atingătoare. Este ok să naști și să te naști în același timp. Noi, mame, dilatate, grele, ușoare, ne pierdem granițele, suntem mișcate de organe, râvnim contradicțiile și ne hrănim din ele. Ne izbim, iubim paradoxul, imprevizibilul, logica unei alte ființe. Reînvățăm o comunicare primară, între noi, femei, și între noi și copiii noștri, unde ancestralul ne ghidează, unde reperele sunt comunicarea corp la corp, limba, mușcatul, păstrarea teritoriului, tactilitatea, sexualitatea. 

Dacă nu putem să acceptăm aceste straturi din noi, dacă nu ne lăsăm fața și corpul cutreierate de emoții, limba va pierde capacitatea de a comunica, buzele de a accepta viața, dinții de a se proteja de imprevizibil, pielea de a ne feri de ceea ce nu suntem noi.

Această producție a luat naștere în 2021 în cadrul unui proiect de rezidențe artistice în care 7 artiste-mame si o artistă-fiică au explorat colectiv maternitatea prin lentila propriilor practici și a crescut organic în 2022 în cadrul unui nou proiect de producție. Cercetarea coregrafică, metoda Feldenkrais, dans-terapia, atelierele tactil-kinestezice, improvizația în muzică și mișcare, filmul, modelajul, desenul și scrierea creativă, au fost explorate într-un continuum muncă-joacă, integrând energia creativă a copiilor, nevoile lor de îngrijire și atenție, interesele artistice și nevoile mamelor. Bunici, mame, copii, colege de breaslă și tați au luat parte la multiplele laboratoare organizate la 𝗔𝗥𝗘𝗔𝗟, reprezentând o continuă sursă de inspirație și confirmare a unor nevoi de îmbrățișare a haosului maternității. 

Curator proiect: Alexandra Bălășoiu
Concept și direcție artistică: Valentina De Piante
Creat și performat de: Ada Anghel, Alexandra Bălașoiu, Oana Băluță, Mădălina Dan, Valentina De Piante, Loredana Larionescu, Silvia Niculae, Diana Spiridon
Co-creat alături de: Laura Murariu
Compoziție, sound design și voce live: Teodora Moroșanu
Suport dramaturgic: Ivana Ivkovic
Scenografie: Silvia Niculae
Light design: Alexandros Raptis
Video: Silvia Niculae
Grafică: Oana Băluță
Producător: Carmen Zmaranda
Asistent manager: Sabina Popescu
Ceramică: Gregorio Niculae – 𝘋𝘪𝘯𝘭𝘶𝘵.𝘳𝘰

Durata: 90 de minute

Un proiect 𝙄𝙣𝙙𝙞𝙚 𝘽𝙤𝙭

𝗺𝗼𝘃𝗶𝗻𝗴 [𝗺]𝗼𝘁𝗵𝗲𝗿𝘀 face parte din programul multi-anual 𝗖.𝗥.𝗘.𝗦.𝗖. „Rețea de Creație, Educație, Sănătate, Cercetare” (Creative, Education, Health, Research Network), implement de 𝗔𝗥𝗘𝗔𝗟 𝗗𝗔𝗡𝗦, program cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.