Poetry of losing, atelier cu Alexandra Balașoiu
Marți, 6 decembrie – 18:30 – 20:30
Miercuri, 7 decembrie – 18:30 – 20:30
Marți, 13 decembrie – 18:30 – 20:30
Miercuri, 14 decembrie- 18:30 – 20:30
”In how we garden the winters of the soul, we find the summer of our strength and the bloom of our fragile aliveness. ” (The Marginalian)
Toamna descoperă culorile care erau acoperite de verdele verii, iar iarna îngheață atmosfera pentru a crea spațiu de reflecție și încorporare a pierderilor și câștigurilor de peste an. Vă invităm la începutul acestei ierni, la un nou atelier ”Poetry of Losing” cu Alexandra Bălășoiu, îmbogățit de experiențele de peste an.
𝗣𝗼𝗲𝘁𝗿𝘆 𝗼𝗳 𝗹𝗼𝘀𝗶𝗻𝗴 – 𝗔𝘁𝗲𝗹𝗶𝗲𝗿 𝗱𝗲 𝗺𝗶𝘀̦𝗰𝗮𝗿𝗲 𝘀̦𝗶 𝗰𝗿𝗲𝗮𝘁̦𝗶𝗲
Atelierul invită la o explorare a necunoscutului în cadre delimitate aproape matematic. Ne luptăm pentru dreptul de a nu ști, de a fi confuzi, de a nu fi nimic și ne antrenăm capacitatea de a ne lăsa mișcați, posedați, capturați de fluxurile prezentului. Ne lăsăm mișcați de mareele propriilor noastre povești, dar și de sunete, cuvinte și impulsuri exterioare. Ne pregătim cu lejeritate și seriozitate pentru a coborî în lumile subterane și a zbura în cele utopice. Practicăm traseele între lumi pentru a deveni din ce în ce mai preciși în aceste scufundări, zboruri și întoarceri. Ne deschidem necunoscutului, creștem sensibilitatea față de ceea ce ne înconjoară și învățăm să lăsăm exteriorul să modifice realitatea corpurilor noastre. Ne întoarcem mereu întregi și îmbogățiți.
Înscrieri
Vă puteți înscrie la contact@indiebox.ro, cu mențiunea ”poetry of losing”.
Taxă de participare: 400 lei/modul.
𝗖𝗼𝗻𝘁𝗲𝘅𝘁:
În ultimii trei ani, motivată de o serie de experiențe personale, am pornit în căutarea unei căi de mijloc între îmbrățișarea lor lipsită de critică ca revelații uimitoare și refuzul lor complet ca patologie mentală.
În acest proces, am început să mă apropii de o înțelegere a creativității ca pe o capacitate aproape șamanică de a ne deschide către vocile și imaginile subliminalului. Astfel, delimitările dintre artiști, șamani și nebuni devin o chestiune care ține mai degrabă de posibilitățile mediului și abilitățile fiecăruia de a se integra într-un context social, de a se plasa într-un raport acceptabil de comunicare cu ceilalți.
Astfel, abilitățile care se cer antrenate devin, pe de o parte, cele ce țin de limite și comunicare și, pe de altă parte, cele ce țin de renunțare și disponibilitate. Arta, în toate formele ei, poate fi practicată ca un mod de învățare, ca o călătorie către necunoscut care ne arată și ne transformă în mod egal. Pentru a putea întâlni ceea ce nu cunoaștem, avem nevoie în acest proces să învățăm arta de a pierde controlul. Într-o lume care ne obligă să ne definim cât mai clar și să ne organizăm cât mai eficient, riscăm să uităm și să minimizăm importanța necunoscutului. Traseele, destinațiile și visele noastre nu se pot deduce logic. Ele au nevoie de o împământare în tot ceea ce nu suntem și nu cunoaștem, în multitudinea posibilităților, de unde alegerile se nasc organic și se dezvoltă armonios.
